Povesti nemuritoare

kum f*tzi o pi*da ???
Raspuns:simpla bagi p*lan ye

kum itzi bagi o mandarinan kur???
Raspuns:ku mana

kum o f*tzi pe vecina???
Raspuns:iti yeyi p*la de mana shio introduci in pi*da

LOGICA

Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gandirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a relatiilor obiective. In stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind in acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata in genere si cu o anumita notiune sau judecata determinata concret. Logica se imparte in trei ramuri mari: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica) si c) logica dialectica. Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gandiri concrete in momentul relativei lor stabilitati, in timp ce logica dialectica le expune in procesul miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, in genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia.
Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea, judecata, ca raport intre notiuni, si rationamentul, ca raport intre judecati. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea raportului de determinare de la general la particular, de la gen la specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru o cunoastere stiintifica veritabila. Aceste cerinte sunt intruchipate de silogism, pe baza functiei indeplinite in cadrul sau de termenul mediu. intemeiatorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului si al doctrinei despre silogism, silogistica. Preocupari de sistematizare a logici au existat, de asemenea, in China si in India antica. Contributii uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum si logicienii evului mediu. in stransa legatura cu dezvoltarea moderna a stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si s-au formulat regulile rationamentului inductiv. Prin fundamentarea consecvent materialista a conceptului de adevar, pe baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic si ontologic, logica clasica continua sa se dezvolte si in prezent, impotriva tendintelor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.

Raspuns:logica-modala-la-aristotel

Logica
:
Raspuns:Logica este ştiinţa al cărui obiect este stabilirea condiţiilor corectitudini gândirii, a formelor şi legilor generale ale raţionării juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legică a relaţiilor obiective. În stabilirea acestor condiţii, logica face abstracţie de conţinutul concret al diverselor noastre idei, fiind în acest sens o ştiinţă formală, analoagă cu gramatica sau cu geometria. Aşa, de pildă, ea se ocupă cu noţiunea sau cu judecata în genere şi cu o anumită noţiune sau judecată determinată concret.

Logica Juridica s-a născut şi fiinţează din momentul în care oamenii au început să-şi prefigureze ideea de Justiţie ca expresie a raţionalităţii co-existenţei lor. Realitatea ei a fost, mai întâi, una de facto şi mult mai târziu a devenit şi una de jure. Logica Juridica
Raspuns:Logica Juridica

Logica propozitiilor matematice - În logică, prin propoziţie înţelegem un enunţ care poate fi ori adevărat ori fals. Oricărei propoziţii i se asociază o valoare de adevăr: este sau adevărată – şi atunci spunem că are valoarea de adevăr 1 – sau este falsă – şi atunci spunem că are valoarea de adevăr 0. Nici o propoziţie nu este în acelaşi timp şi adevărată şi falsă.
Raspuns:Logica propozitiilor matematice

Logica umanismului
1.Preludiile logicii umanismului
In Evul Mediu natura nu mai prezenta nici un interes pentru oameni, tot interesul lor a fost îndreptat spre o realitate invizibila care este divinitatea.
In Renastere omul se întoarce din nou spre propriile lui puteri intelectuale si materiale, apleând la traditiile culturii clasice greco-romane si devine centrul naturii pe care o observa. El poate sa înteleaga aceasta natura si s-o stapâneasca si prin aceasta s-a descoperit pe sine.
Gândirea Evului Mediu era dominata de polaritatea Dumnezeu-om, dar gândirea Renasterii era dominata de noua polaritate om-natura.
Aceasta noua orientare culturala, care este Umanismul, ia o mare amploare în Renastere –epoca liberalizatoare începuta în Italia.
Caracteristicile sau opozitia dintre Umanismul renascentist (conceptie optimista despre om, mod de actiune care decurge din aceasta conceptie si care militeaza pentru dezvoltarea libera a personalitatii umane) si Scolastica (cultura Evului Mediu însemnând si ceea ce se învata pe de rost sau ceea ce se refera la probleme pur verbale) este o lupta acerba împotriva autoritatii si traditiei filosofice, încorporate în aristotelism. Aristotel întemeietorul logicii sustine ca legile si formele logice îsi au baza în realitatea obiectiva.
In decursul epocii Renasterii aristotelismul va suferi treptat atenuari, tot asa si Umanismul va aparea treptat si se va cristaliza în urma unui proces îndelungat.
Personalitati puternice care în istoria logicii au reprezentat primele luari de pozitii umaniste au fost: Froncesco Petrarca, Giovanni Boccaccio, Leonardus Aretinus, Aeneas Sylvius Piccolomini, Nicolaus Cusanus.
a.Francesco Petrarca (1304- 1374)
Celebrul poet al sonetelor, Petrarca a fost si un filosof umanist interesant, de la care ne-au ramas tratatele filosofice: „De remediis utriusque fortunae”- ‚Despre remediile oricarei soarte’, „De sui ipsius et multorum aliorum ignoratia”- ‚Despre ignoranta de sine si a multor altora’, „De vera sapientia”- ‚Despre adevarata întelepciune’, „De contemptus mundi”- ‚Despre dispretiuirea lumii’.
Opera lui Petrarca s-a tiparit prima data la Basel, postmortem în 1494.
Petrarca a fost influentat de opera lui Dante Alighieri (1265-1321) si sub aceasta influenta, gânditorul italian se întoarce spre antichitatea romana si redescopera tratatul faimos de retorica ‚De insitution oratoria’ al lui Quintilian si câteva din scrisorile si discursurile lui Cicero, Marcus Tullius ( filozof, scriitor, orator, 106-43 î.e.n.). Aceste scrieri îl conduc la studierea filosofiei si a literaturii latine si majoritatea operelor sale le scrie în latina . Poetul a fost influentat si de filosoful Seneca, Lucius Annaeus ( 55 î.e.n.-41 e.n.) si de filosoful Augustin, Aurelius Augustinus (354-430), care-l influenteaza în mod hotarâtor în opera lui. Astfel Petrarca a fost numit de catre Uberweg „Strabunul tuturor umanistilor”.

Raspuns:Logica umanismului

Logica- termen derivat din grecescul λόγος (logos) – este studiul schemelor de gândire. Activitatea logicianului constă în stabilirea acelor reguli prin care să se poate distinge între inferenţele valide şi cele falacioase, între argumentele raţionale şi cele pasionale.

Prin tradiţie, logica este studiată ca disciplină filozofică, fiind una dintre cele trei discipline ale clasicului trivium, alături de gramatică şi retorică. Începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, logica formală este studiată în cercetările fundaţioniste cu privire la matematică. În 1903 Bertrand Russell şi Alfred North Whitehead au construit, în Principia Matematica, un sistem formal de logică pe care îl considerau fundamental pentru matematică. Dezvoltarea logicii formale şi adaptarea acesteia pentru maşinile de calcul constituie bazele informaticii (computer science).

Ca disciplină formală, logica cercetează şi clasifică structura afirmaţiilor (statements) şi argumentelor, prin studiul sistemelor formale de inferenţă şi prin studiul argumentelor din limbajul natural. Astfel, obiectul logicii este unul vast, întinzându-se de la chestiuni centrale precum studiul erorilor logice şi paradoxurilor logice până la analize specializate ale argumentărilor probabiliste şi a celor cauzale. Logica este, de asemenea, utilizată în teoria argumentării.
Raspuns:=Logica

logicii-polivalente
Raspuns:In anul 1943 s-a publicat o lucrare, purtand titlul " Logica Polivalenta". Acest lucru s-a datorat faptului ca, asa cum scria academicianul Gr. C. Moisil ("Revista Fundatiilor") " era singura lucrare de acest fel din literatura universala".

lumea e atat de nebuna incat "toti impreuna" ,se scrie separat si "separat" se scrie impreuna !
Raspuns::)

Mai esti prost?!
Raspuns:...ca daca ai fost, sau continui, - tot aia e!

maxima zi de zi....Multi nu vad ,putini pricep!
Raspuns:

merge incet si are ochi lunguieti,lasa in urma lui ceva..??
Raspuns:Melcul

Mihai are o ciocolata. el mananca o linie de 5 patratele,dupa care o coloana de 8 patratele. Cate patratele a avut la inceput ciucalata????
Raspuns:dupa ce a mancat coloana de 8 patratele, a ramas cu 5-un patratel de la coloara respectiva= 4x8 patratele. dupa ce a mancat o linie de 5 patratele a ramas cu 4+UN PATRATEL DE LA COLOANA RESPENTIVA=5x8 patratele. la inceput a avut 5x8+un patratel de la LINIA respectiva = 5x9=45 patratele. RASPUNS 45 PATRATELE

N-ar fi rau sa fie bine !
Raspuns:

Nu dori mortea sefului fa an asa fel sa sio doreska singur!
Raspuns:Logica

nu imi place sa stau in casa intr-o zi de vineri vara... da pentru ca esti fraier..nu vreau sa-ti vad nici macar faces-ul...:)solutia?
Raspuns:sa rog pe cineva sa te likideze ca sa pot sa ma distrez si eu un pik.. :)

Nu mai da cu pietre'n geam k nu'i bicicleta ta!
Raspuns:

nu traim ka sa mincam,,si mincam k sa traim.
Raspuns:

o baba s un mos vroiau sa se babardeaska dar intre ei e un tren kare nw s mai termina kwm ajwnge unwl l altw?
Raspuns:se baga amândoi odata sub tren s se intalnesk p cealanta lwme

o bagi in gura o freci si o scoti?
Raspuns:periutza de dintzi

O blonda shi o bruneta se arunca din avion in acelashi timp.Care va supravietzui??
Raspuns:Blonda ,pentruca-i parashuta :))

O blonda si o bruneta se arunca de pe bloc care ajunge prima ?
Raspuns:bruneta ,ca blonda se rataceste ;)

o caramida costa un leu jumate cat costa?
Raspuns:corect: o caramida costa un leu. jumate cat coasta?

O caramida costa un leu si o jumatate de caramida. Cat costa o caramida?
Raspuns:doi lei

o dai?
ia-o!
da o dai?
da!
atunci intoarcete!
Raspuns:atentie la raspunsuri

o femeie are 5 copii......jumatate din ei sunt fete........e posibil?(exclus hermafrodit)
Raspuns:da....o femeie si 5 fete(nu am zis b sau f)fac 6,deci jum(3)sunt fete.e posibil

o gaina porumbaka este intr.un kopak cum se d jos d akolo
Raspuns:tot porumbaka

o tigara iti ia 2 min din viata , o bere iti ia 10 min din viata iar scoala iti ia 7 ore pe zi . deci care ie mai periculoasa
Raspuns:scoala >>>>>normal

odata, Stefan cel Mare calarea pe strada. Deodata, la linie vine trenul si il calca. cum s-a intamplat asta???
Raspuns:pe vremea lui Stefan nu existau trenuri...

Orice bata are doua capete. Depinde din care capat privesti.
Raspuns:

oricine si orice are nevoie de ceva cand se nashte...cuv din 4 litere
Raspuns:nume

Paradoxele logice
Fenomenul paradoxelor ( sau al antinomiilor ) logice era bine cunoscut grecilor. Logicienii evului mediu au fost si ei intens preocupati de studiul paradoxelor (“insolubilelor”) . Adevarata lor importanta a iesit la iveala abia odata cu descoperirea lor intr-o serie de teorii matematice (teoria multimilor lui Cantor si sistemul logico-aritmetic al lui Frege), iar apoi si in teoriile logicii.
Termenul de “paradox“ poate fi definit in mai multe feluri :
1) expresie din care pot fi deduse propozitii contradictorii
2) contradictie formala dedusa intr-un sistem teoretic
3) contradictie rezultata din incercarea de a explica anumite fapte cu ajutorul unei metode date .
Pentru scopuri diferite o definitie se poate dovedi mai utila decat alta . Unul dintre cele mai cunoscute paradoxe este acela descoperit de Cantor „paradoxul multimii tuturor multimilor” .
Rezolvarea paradoxelor (constituirea unor teorii in care paradoxele date sa fie evitate) s-a facut prin diferite procedee care toate au la baza un principiu de ierarhizare a abstractiilor. Sunt cunoscute in special metodele propuse de Russel (teoria tipurilor), Hilbert , Brouwer , Bocivar , Quine .
in cele ce urmeaza nu ma voi ocupa insa de procedeele formale de rezolvare ci de aspecte filozofice ale fenomenului paradoxal .
Studiul paradoxelor nu se reduce la gasirea unor procedee de evitare a lor caci in acest caz le-am trata ca pe un fenomen de importanta locala si strict formala pentru teoria data si ar parea ca un fenomen absolut negativ pentru cunoastere . Cunoastem diferite specii de contradictii formale: sofisme, paralogisme, identificari false , paradoxe (antinomii) , aporii , etc. Ele pot prezenta importanta sub cele mai diferite aspecte.
Immanuel Kant a fost primul mare filozof care s-a apropiat de intelegerea importantei deosebite a antinomiilor. “ Pe pozitiile vechii metafizici ” , scria Hegel , se admitea ca atunci cand cunoasterea cade in contradictii aceasta ar fi doar o ratacire intamplatoare , produsa de o greseala subiectiva in deductie si rationare . Dupa Kant insa sta in natura gandirii insasi de a cadea in contradictii ( antinomii ) cand vrea sa cunoasca „ infinitul ” 1 .
O deosebita importanta pentru intelegerea antinomiilor stiintei prezinta observatiile facute de Marx intr-o carte de a sa 2 asupra contradictiilor economiei politice clasice engleze .

Raspuns:Paradoxele logice

pe ce loc esti daca te-a intrecut cel de pe ultima pozitie?
Raspuns:ce?????

pe planeta sunt 3000 de oceane si 100-200 de tari in ce tara trebuie sa se duca ca sa nu fie inundati?
Raspuns:o tara pe nume luna!

pe un gard sunt 8 ciori..vanatorul impusca 8 cate ciori au mai ramas?
Raspuns:3 ca mai erau unele care vorbeau la usa (tiganii);))

pentru a reusi in viata
tinde spre ati realiza scopurile
Raspuns:

Pentru ca putine persoane fumeaza o tigara complet, un om care colectioneaza chistoace de tigari face cate o tigara intreaga din cate 5 chistoace... daca el are 25 de chistoace , cate tigari intregi va putea fuma?
Raspuns:6 ... 5 face din chistoace si una face din chistoacele ramase din cele 5 tigari

Poate k tu m-ai injurat de mama dar yo nu pot sa te injur de tata k s-ar simti ofensat jumatate de Bucuresti
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Raspuns:
Raspuns:

Să considerăm două predicate unare a(x) şi b(x). Cu ajutorul operatorilor logici putem construi şi alte predicate unare, anume: a(x), a(x) b(x), a(x) b(x), a(x) b(x), a(x) b(x)


Raspuns:Logica predicatelor matematice