Povesti nemuritoare

daca am viol cu nevastata cati gemeni v-a naste peste 9luni?
Raspuns:

Imi plac plimbarile in parc si preotii care put a beci englezesc!
Raspuns:

am stat luni si m'am gamdit marti,ca miercuri sa trec pe la tine..joi cand am vazut ca'i,vineri sambata nu am mai trecut ca duminika era sarbatoare:D
Raspuns:

Bulă stă confortabil în fotoliu şi citeşte ziarul, în timp ce Bubulina spală vase în bucătărie.
Deodată, Bulă îşi aduce aminte că e ziua Bubulinei şi zice, fără să ridice ochii din ziar:
- Lasă vasele dragă, că doar e ziua ta! Le poţi spăla mâine!
Raspuns:

- Ce are 4 picioare şi 100 de dinţi?


Raspuns:- Un crocodil.

- Ce are 100 de picioare şi 4 dinţi?



Raspuns:- 50 de pensionari, într-un autobuz. :)

 
Raspuns: 

de ce ne pare ca exista dragostea?
Raspuns:pt ka nu stim care e diferenta intre pasiune, dorinta si sexualitate exterioara.. :)

nu imi place sa stau in casa intr-o zi de vineri vara... da pentru ca esti fraier..nu vreau sa-ti vad nici macar faces-ul...:)solutia?
Raspuns:sa rog pe cineva sa te likideze ca sa pot sa ma distrez si eu un pik.. :)

daca vrei sa ma impresionezi, ce faci?
Raspuns:nimik, nu ma mai impresioneaza demult,,,nimik.. :)

de ce ma keama meduzzza???
Raspuns:pt ka ... asa am vrut yo.. iti dai seama?? :)))

si daca iarna la o intilnire vine baiatul fara flori si iti zice ca iti aduce la vara pt k are multe in gradina ... inseamna ca?
Raspuns:e zgircit rau de tot.. :)

daca imi spui ca fratele ti-a dat 100 lei si mama ti-a zis sa keltui doar 50 lei... la o 1 intilnire cu o domnisoara inseamna ca esti?
Raspuns:ratat pe viata :)

si daca te scuip in oki...inseamna ka atitudinea mea fata de tine...e???
Raspuns:pozitiva... :))

si daca vrei sa ma faci geloasa cu vecina mea.... cum te numesti??
Raspuns:FRAIER desigur... :))

Cate animale de fiecare specie a luat Moise pe arca lui?
Raspuns:Moise nu avea nici o arca, Noe avea si a luat 2 de fiecare

Daca un avion se prabuseste intre granita dintre Romania si Bulgaria unde vor fi inmormantati supravietuitori?
Raspuns:Daca sunt supravieturi.......

cine nu intelege o privire , nu intelege nici o explicatie enorma!
Raspuns:

lumea e atat de nebuna incat "toti impreuna" ,se scrie separat si "separat" se scrie impreuna !
Raspuns::)

totul e posibil , daca nu e imposibil!
Raspuns:

cum se numesc cei ce au idei stralucite?
Raspuns:idioti

de ce te dezbraci pe vremea asta?
Raspuns:de haine

de ce gasesti un lucru in ultimul loc in care cauti?
Raspuns:pt ca odata ce l-ai gasit ce rost mai are sa cauti in alte locuri?

Poate k tu m-ai injurat de mama dar yo nu pot sa te injur de tata k s-ar simti ofensat jumatate de Bucuresti
Raspuns:

cand cauti in nisip ce cauti..
Raspuns:

Cate oua face o gaina pe luna??????

Raspuns::Nu are ce cauta pe luna=))

Doi tipi stateau unul langa altul, unul cu fatza spre nord, altul cu fatza spre sud, la un moment dat, unul ii zice celuilalt:
"Vezi ca ai o musca pe obraz"
Cum se poate?

Raspuns:Stateau fatza in fatza

Exemplu
Considerând predicatele:
a(x) = "x > 0" şi b(x) = "x2 > 0"
care au sens pentru x număr real, avem:
a(x) b(x)

Raspuns:Logica predicatelor matematice

Consecinţă logică
Predicatul b(x) se numeşte consecinţă. logică a predicatului a(x) şi scriem a(x) b(x) dacă pentru orice valoare a variabilei x, propoziţia a(x) b(x) este adevărată. Ţinând. seama de definiţia implicaţiei, avem a(x) b(x) dacă şi numai dacă pentru orice valoare a variabilei x, propoziţia b(x) este adevărată de fiecare dată când propoziţia a(x) este adevărată.

Raspuns:Logica predicatelor matematice

De exemplu, predicatul a(x) b(x) este acel predicat c(x) care, pentru fiecare valoare a variabilei x coincide cu propoziţia a(x)b(x). De asemenea, putem forma predicatele binare:
a(x) b(y), a(x)b(y), a(x)b(y), a(x) b(y)


Raspuns:

Să considerăm două predicate unare a(x) şi b(x). Cu ajutorul operatorilor logici putem construi şi alte predicate unare, anume: a(x), a(x) b(x), a(x) b(x), a(x) b(x), a(x) b(x)


Raspuns:Logica predicatelor matematice

Enunţul:
a(x, y) = "x + y = 2"
este un predicat binar. Pentru orice două numere reale x şi y, a(x, y) este o propoziţie. Propoziţia a(1, 1) obţinută dând lui x şi y valorile x = 1, y = 1 este o propoziţie adevărată, în timp ce propoziţia a(0, 1) obţinută dând lui x şi y valorile x = 0, y = 1 este o propoziţie falsă.

Raspuns:Logica predicatelor matematice

Exemple
Enunţul:
a(n) = "3 este un divizor al lui n"
este un predicat care depinde de variabila n. Pentru fiecare număr întreg n, a(n) este o propoziţie. şi anume, dacă n este un număr întreg de forma 5k, k număr întreg, atunci a(n) este o propoziţie adevărată şi pentru toate celelalte valori ale lui n, a(n) este o propoziţie falsă.

Raspuns:Logica predicatelor matematice

Logica
:
Raspuns:Logica este ştiinţa al cărui obiect este stabilirea condiţiilor corectitudini gândirii, a formelor şi legilor generale ale raţionării juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legică a relaţiilor obiective. În stabilirea acestor condiţii, logica face abstracţie de conţinutul concret al diverselor noastre idei, fiind în acest sens o ştiinţă formală, analoagă cu gramatica sau cu geometria. Aşa, de pildă, ea se ocupă cu noţiunea sau cu judecata în genere şi cu o anumită noţiune sau judecată determinată concret.

Dreptul si stiinta dreptului.Într-o formulă generică, ştiinţa poate fi definită ca sistem de cunoştinţe despre existenţă (realitatea fizico-naturală, socio-umană şi spirituală), dobândite prin metode adecvate şi exprimate în concepte, categorii şi principii.El atrage atenţia asupra unui dublu înţeles al ştiinţei: - ca instituţie, în sensul de organizaţie de oameni care îndeplinesc în societate anumite roluri; - ca metodă, cu sensul de ansamblu de procedee, mijloace prin care se dezvăluie aspecte şi legităţi noi ale lumii, dar în care se regăsesc şi reminiscenţe cu valoare tradiţională.
Raspuns:Dreptul si stiinta dreptului

Logica propozitiilor matematice - În logică, prin propoziţie înţelegem un enunţ care poate fi ori adevărat ori fals. Oricărei propoziţii i se asociază o valoare de adevăr: este sau adevărată – şi atunci spunem că are valoarea de adevăr 1 – sau este falsă – şi atunci spunem că are valoarea de adevăr 0. Nici o propoziţie nu este în acelaşi timp şi adevărată şi falsă.
Raspuns:Logica propozitiilor matematice

Logica Juridica s-a născut şi fiinţează din momentul în care oamenii au început să-şi prefigureze ideea de Justiţie ca expresie a raţionalităţii co-existenţei lor. Realitatea ei a fost, mai întâi, una de facto şi mult mai târziu a devenit şi una de jure. Logica Juridica
Raspuns:Logica Juridica

"Partea de vorbire" a creierului care-ti spune ceea ce tu nu vrei sa auzi....care-ti arata ceea ce tu nu vrei sa faci pentru ca la final sa obtii ceea ce tu vrei de fapt...
Arta de a pune neuronii in "pozitzia de dreptzi" ji din cand in cand....la munca
Raspuns:....Definitzii mai moderne....

Logica- termen derivat din grecescul λόγος (logos) – este studiul schemelor de gândire. Activitatea logicianului constă în stabilirea acelor reguli prin care să se poate distinge între inferenţele valide şi cele falacioase, între argumentele raţionale şi cele pasionale.

Prin tradiţie, logica este studiată ca disciplină filozofică, fiind una dintre cele trei discipline ale clasicului trivium, alături de gramatică şi retorică. Începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, logica formală este studiată în cercetările fundaţioniste cu privire la matematică. În 1903 Bertrand Russell şi Alfred North Whitehead au construit, în Principia Matematica, un sistem formal de logică pe care îl considerau fundamental pentru matematică. Dezvoltarea logicii formale şi adaptarea acesteia pentru maşinile de calcul constituie bazele informaticii (computer science).

Ca disciplină formală, logica cercetează şi clasifică structura afirmaţiilor (statements) şi argumentelor, prin studiul sistemelor formale de inferenţă şi prin studiul argumentelor din limbajul natural. Astfel, obiectul logicii este unul vast, întinzându-se de la chestiuni centrale precum studiul erorilor logice şi paradoxurilor logice până la analize specializate ale argumentărilor probabiliste şi a celor cauzale. Logica este, de asemenea, utilizată în teoria argumentării.
Raspuns:=Logica

Compartimentul contabilitate al unitatii este organizat conform prevederilor articolului 11 din legea contabilitatii NR. 82/1991 pe compartimente distincte conduse de contabilul sef.

Compartimentele care functioneaza in cadrul unitatii sint:
Compartimentul Aprovizionare – desfacere
Compartimentul contabilitate
Compartimentul financiar
In cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se intocmesc comenzile catre furnizori in vedera aprovizionarii unitatii cu marfurile necesare activitatii de comercializare pe care o desfasoara.
APROVIZIONAREA
Pina in anul 1996 aprovizionarea de la furnizorii din tara specializati in producerea pieselor pentru masini agricole se face in baza contractelor incheiate la inceputul anului intre furnizori si unitate.
Dupa aceasta perioada avind in vedere blocajul financiar la nivelul intregii tari precum si scaderii potentialului de cumparare al clientilor deserviti (in mare majoritate unitatile agricole de stat si asociatii agricole) unitatea a renuntat la incheierea contractelor, aprovizionarea facindu-se pe baza de comanda lansata catre furnizor.
Aprovizionarea se face cu mijloace de transportr proprii insotite de delegatii unitatii, sau sint aduse de catre furnizor, caz in caere sint percepute cheltuieli de transport.
La sosirea marfii aceasta este receptionata de catre gestionar si comisia de receptie care confrunta cantitatile din factura cu cele existente faptic.
De asemenea se face si o verificare a calitatii marfurilor primite.
Daca nu s-au constatat diferente se intocmeste nota de intrare receptie al carei numar este trecut pe spatele facturii; gestionarul semneaza de primirea marfii:
Daca se constata diferente tot pe spatele facturii se mentioneaza marfa refuzata la plata si numarul notei de intrare receptie dupa care se semneaza de cei care au receptionat marfa.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecuta in registrul de scadenta.
Registrul de scadenta nu este un document tipizat; el este liniat intr-un registru si cuprinde urmatoarele rubrici:
nr. Curent
data
furnizorul
nr. Factura
valoare
modalitate de plata
data scadentei
delegatul care insoteste marfa
TVA deductibil
nr. Notei de intrare receptie si constatere de diferente


Raspuns:Compartimentul contabilitate al unitatii

LOGICA

Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gandirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a relatiilor obiective. In stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind in acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata in genere si cu o anumita notiune sau judecata determinata concret. Logica se imparte in trei ramuri mari: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica) si c) logica dialectica. Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gandiri concrete in momentul relativei lor stabilitati, in timp ce logica dialectica le expune in procesul miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, in genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia.
Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea, judecata, ca raport intre notiuni, si rationamentul, ca raport intre judecati. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea raportului de determinare de la general la particular, de la gen la specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru o cunoastere stiintifica veritabila. Aceste cerinte sunt intruchipate de silogism, pe baza functiei indeplinite in cadrul sau de termenul mediu. intemeiatorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului si al doctrinei despre silogism, silogistica. Preocupari de sistematizare a logici au existat, de asemenea, in China si in India antica. Contributii uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum si logicienii evului mediu. in stransa legatura cu dezvoltarea moderna a stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si s-au formulat regulile rationamentului inductiv. Prin fundamentarea consecvent materialista a conceptului de adevar, pe baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic si ontologic, logica clasica continua sa se dezvolte si in prezent, impotriva tendintelor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.

Raspuns:logica-modala-la-aristotel

Intalnim in Leibnitz un filosof oarecum diferit de Aristotel, un filosof la care logica se impleteste atat cu ontologicul cat mai ales cu teologicul ceea ce el va denumi teodicee si in care primeaza dovedirea existentei lui Dumnezeu prin mijlocirea ratiunii.
Cu toate acestea vom observa ca raportarile sale la stiinta logicii sunt foarte pertinente. In primul rand el va fi primul ganditor care va schimba abordarea logicii modale mutand centrul discutiilor de la problemele ontologice la problemele limbajului.
Va defini principiul ratiunii suficiente (orice lucru exista in virtutea unei ratiuni suficiente si datorita acesteia este asa si nu altfel). Dar si principiul identitatii redefinit de el ca pricipio indiscenabilae.
Problema modalitatii la Leibnitz va avea radacini atat logice cat si filosofice.
Din punct de vedere logic cel mai mult va interesa raportarea la categoria de propozitie si anume propozitia in care predicatul este continut in subiect predicatum inest subjecto, propozitii care astazi se vor numi si propozitii de inerenta.
O propozitie necesara la Leibnitz va fi acea propozitie care poate fi redusa la o propozitie de identitate, si acea propozitie in care negatia ei implica o contradictie.
Aceste propozitii necesare se impart in prime si in derivate.
Vom observa mai apoi ca nu numai propozitiile necesare dar si cele contingente au predicatul continut in subiect dar orice fel de analiza am face nu vom putea reduce propozitia de contingenta la o propozitie de identitate.
Aceasta abilitate ii va fi atribuita doar lui Dumnezeu care are o cunoastere infinita asupra lumii si care poate vedea in propozitiile contingente inerenta predicatului la subiect, acest lucru insa nu va fi valabil si pentru om a carui cunoastere este limitata.
Vom vedea mai departe, pentru a intelege mai bine relatia dintre propozitiile necesare si cele contingente, citatul pe care il da Leibnitz:`Asa cum un numar mai mare contine un numar incomensurabil si oricat s-ar continua rezolvarea nu se va ajunge la o masura comuna , tot asa in adevarurile contingente nu se va ajunge la demonstratie oricat s-ar analiza conceptele ei`(…)` din aceasta cauza aflam acum ca propozitiile care tin de existenta lucrurilor sunt diferite.
Raspuns:logica-modala

Paradoxele logice
Fenomenul paradoxelor ( sau al antinomiilor ) logice era bine cunoscut grecilor. Logicienii evului mediu au fost si ei intens preocupati de studiul paradoxelor (“insolubilelor”) . Adevarata lor importanta a iesit la iveala abia odata cu descoperirea lor intr-o serie de teorii matematice (teoria multimilor lui Cantor si sistemul logico-aritmetic al lui Frege), iar apoi si in teoriile logicii.
Termenul de “paradox“ poate fi definit in mai multe feluri :
1) expresie din care pot fi deduse propozitii contradictorii
2) contradictie formala dedusa intr-un sistem teoretic
3) contradictie rezultata din incercarea de a explica anumite fapte cu ajutorul unei metode date .
Pentru scopuri diferite o definitie se poate dovedi mai utila decat alta . Unul dintre cele mai cunoscute paradoxe este acela descoperit de Cantor „paradoxul multimii tuturor multimilor” .
Rezolvarea paradoxelor (constituirea unor teorii in care paradoxele date sa fie evitate) s-a facut prin diferite procedee care toate au la baza un principiu de ierarhizare a abstractiilor. Sunt cunoscute in special metodele propuse de Russel (teoria tipurilor), Hilbert , Brouwer , Bocivar , Quine .
in cele ce urmeaza nu ma voi ocupa insa de procedeele formale de rezolvare ci de aspecte filozofice ale fenomenului paradoxal .
Studiul paradoxelor nu se reduce la gasirea unor procedee de evitare a lor caci in acest caz le-am trata ca pe un fenomen de importanta locala si strict formala pentru teoria data si ar parea ca un fenomen absolut negativ pentru cunoastere . Cunoastem diferite specii de contradictii formale: sofisme, paralogisme, identificari false , paradoxe (antinomii) , aporii , etc. Ele pot prezenta importanta sub cele mai diferite aspecte.
Immanuel Kant a fost primul mare filozof care s-a apropiat de intelegerea importantei deosebite a antinomiilor. “ Pe pozitiile vechii metafizici ” , scria Hegel , se admitea ca atunci cand cunoasterea cade in contradictii aceasta ar fi doar o ratacire intamplatoare , produsa de o greseala subiectiva in deductie si rationare . Dupa Kant insa sta in natura gandirii insasi de a cadea in contradictii ( antinomii ) cand vrea sa cunoasca „ infinitul ” 1 .
O deosebita importanta pentru intelegerea antinomiilor stiintei prezinta observatiile facute de Marx intr-o carte de a sa 2 asupra contradictiilor economiei politice clasice engleze .

Raspuns:Paradoxele logice

Logica umanismului
1.Preludiile logicii umanismului
In Evul Mediu natura nu mai prezenta nici un interes pentru oameni, tot interesul lor a fost îndreptat spre o realitate invizibila care este divinitatea.
In Renastere omul se întoarce din nou spre propriile lui puteri intelectuale si materiale, apleând la traditiile culturii clasice greco-romane si devine centrul naturii pe care o observa. El poate sa înteleaga aceasta natura si s-o stapâneasca si prin aceasta s-a descoperit pe sine.
Gândirea Evului Mediu era dominata de polaritatea Dumnezeu-om, dar gândirea Renasterii era dominata de noua polaritate om-natura.
Aceasta noua orientare culturala, care este Umanismul, ia o mare amploare în Renastere –epoca liberalizatoare începuta în Italia.
Caracteristicile sau opozitia dintre Umanismul renascentist (conceptie optimista despre om, mod de actiune care decurge din aceasta conceptie si care militeaza pentru dezvoltarea libera a personalitatii umane) si Scolastica (cultura Evului Mediu însemnând si ceea ce se învata pe de rost sau ceea ce se refera la probleme pur verbale) este o lupta acerba împotriva autoritatii si traditiei filosofice, încorporate în aristotelism. Aristotel întemeietorul logicii sustine ca legile si formele logice îsi au baza în realitatea obiectiva.
In decursul epocii Renasterii aristotelismul va suferi treptat atenuari, tot asa si Umanismul va aparea treptat si se va cristaliza în urma unui proces îndelungat.
Personalitati puternice care în istoria logicii au reprezentat primele luari de pozitii umaniste au fost: Froncesco Petrarca, Giovanni Boccaccio, Leonardus Aretinus, Aeneas Sylvius Piccolomini, Nicolaus Cusanus.
a.Francesco Petrarca (1304- 1374)
Celebrul poet al sonetelor, Petrarca a fost si un filosof umanist interesant, de la care ne-au ramas tratatele filosofice: „De remediis utriusque fortunae”- ‚Despre remediile oricarei soarte’, „De sui ipsius et multorum aliorum ignoratia”- ‚Despre ignoranta de sine si a multor altora’, „De vera sapientia”- ‚Despre adevarata întelepciune’, „De contemptus mundi”- ‚Despre dispretiuirea lumii’.
Opera lui Petrarca s-a tiparit prima data la Basel, postmortem în 1494.
Petrarca a fost influentat de opera lui Dante Alighieri (1265-1321) si sub aceasta influenta, gânditorul italian se întoarce spre antichitatea romana si redescopera tratatul faimos de retorica ‚De insitution oratoria’ al lui Quintilian si câteva din scrisorile si discursurile lui Cicero, Marcus Tullius ( filozof, scriitor, orator, 106-43 î.e.n.). Aceste scrieri îl conduc la studierea filosofiei si a literaturii latine si majoritatea operelor sale le scrie în latina . Poetul a fost influentat si de filosoful Seneca, Lucius Annaeus ( 55 î.e.n.-41 e.n.) si de filosoful Augustin, Aurelius Augustinus (354-430), care-l influenteaza în mod hotarâtor în opera lui. Astfel Petrarca a fost numit de catre Uberweg „Strabunul tuturor umanistilor”.

Raspuns:Logica umanismului

logicii-polivalente
Raspuns:In anul 1943 s-a publicat o lucrare, purtand titlul " Logica Polivalenta". Acest lucru s-a datorat faptului ca, asa cum scria academicianul Gr. C. Moisil ("Revista Fundatiilor") " era singura lucrare de acest fel din literatura universala".

ce este logica ?
Raspuns:Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gandirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a relatiilor obiective. In stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind in acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata in genere si cu o anumita notiune sau judecata determinata concret. Logica se imparte in trei ramuri mari: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica) si c) logica dialectica. Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gandiri concrete in momentul relativei lor stabilitati, in timp ce logica dialectica le expune in procesul miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, in genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia.

cate oua poti manca p stomacu gol??
Raspuns:nici unu dupa prima inghititura stomacu nu mai e gol.....da poate inghiti tot ou din prima si atunci 1........ na

Un nu poate fi da deoarece sunt oameni care fac o negatie de genul"nu,nu".Deci 2 nu inseamna da
Raspuns:

De unde vin porcusorii?de la Scroafa.Cu cine sunt facuti porcusorii?Cu Porcul.De unde vine Porcul?
Raspuns:De la CRASMA

diferenta dintre bataia luata de la parinti si bataia luata de la straini
Raspuns:parintii pun suflet!!